Doctorul Popescu s-a culcat cu una dintre pacientele lui si se simtea vinovat de multa vreme. Oricat de mult a incercat sa uite ceasta intamplare, nu reusea. Era mereu coplesit de sentimentul de vina si de tradare a juramantului profesional.
Din cand in cand auzea o voce calma, din interiorul lui, care-i spunea:
"Nu te mai stresa; nu esti primul medic care s-a culcat cu o pacienta si nu vei fi nici ultimul; Si esti burlac. Asa ca asta e..."
Dar, invariabil, o alta voce il readucea la realitate:
 "Popescule, nu uita ca esti medic veterinar..."